Planuri noi pentru un An Nou

Pentru mine multe lucruri s-au aranjat la locul lor și am înțeles că eu am nevoie de încurajări și impulsuri din exterior, de la cei care mă înconjoară ca să duc ceva la un bun sfârșit. De aceea anul acesta tot mi-am făcut o listă cu scopuri, pe care sper să o respect.

Mi-am făcut deseori planuri, mai ales la început de an.

Toată lumea așa face, aproape că e în vogă să faci planuri, sa îți spui că de luni viața se va schimba.

Eu îmi notam liste întregi cu ceea ce îmi doresc să realizez (pe hârtie sau le repetam în gând ca pe o mantra) și deseori aceste promisiuni, pe care mi le făceam, nu se soldau cu vreun rezultat.

Scuze se găseau multe, explicații și mai multe- lipsa de timp/condiții favorabile, lipsa de bani, lipsa de energie, lipsa de talent, un job solicitant etc., adevărul este că realizarea unei sau altei dorințe depinde de doar doi factori, cred eu acum (la înălțimea înțelepciunii atinse după un an de absență și procrastinare în ale scrisului 😀 ).

Primul este cel de prioritizare.

Nu ai cum să faci ceva atât timp cât găsești alte lucruri care să te preocupe mai mult în acel moment. Nu poți să faci mâncare când, de fapt, pentru tine prioritar este să privești până la urmă ultimul episod din serialul preferat, ori să stai pe covor cu copilul tău, ori să citești o pagină dint-o carte captivantă.

Scuza cea mai răspândită este lipsa de timp de a face ceva, adevărul este că dacă ne-am dori cu tot dinadinsul acest lucru, timp pentru el vom găsi întotdeauna.

O organizare un pic mai eficientă a timpului, inclusiv cu planificarea evenimentelor și respectarea acestor planuri, va duce la o mai bună reușită și desigur vom putea face acele lucruri pe care taaaare ni le dorim în fiecare luni.

Eu sunt Omul Amânărilor. Mie îmi este foarte greu să îmi impun să fac un lucru de la „a la z ”, fără să găsesc o mulțime de alte chestii de făcut, care atunci îmi par mai importante, ori o mulțime de scuze care îmi aduc posibilitatea de a lăsa pe altădată acel ceva.

De exemplu, am auzit de foarte multe ori despre beneficiile apei cu lămâie – un pahar din această licoare de dimineață pe stomacul gol tonifiează organismul, îl ajută în lupta cu radicalii liberi, îți face pielea mai frumoasă și te energizează la nivel celular încât prinzi aripi la nivel intelectual și productiv. Și în fiecare dimineață mă pomeneam că îmi aminteam aceste fapte cu regret: ba pentru că nu aveam lămâie, ba pentru că ieșeam din casă fără să reușesc să iau micul dejun, ba pentru că în mintea mea paharul cu lămâie arată perfect în primele ore ale dimineții și nu după ce eu mă satur de mâncat tot din frigider. De aceea am tot așteptat o zi de luni și am amânat procedura vreun an aproape.

Într-una din zile, soțul meu află despre minunea apei cu lămâie dintr-o emisiune pe un canal ce-i place lui pe YOUTUBE și fix peste 10 minute coboară la magazin să cumpere un kg de lămâie și peste alte 5 minute un urcior întreg a fost preparat pentru a –l utiliza oricând poftim. De atunci bem ambii apă cu lămâie și ne simțim mai bine, zic eu.

Iată cum pot doi oameni să reacționeze diferit la același stimul.

Și aici intervine cel de al doilea factor, despre care cred că ne face sau nu să procrastinăm.

Este vorba de Tipul personalității conform clasificării „Celor patru tendințe” descrise de Gretchen Rubin în cartea „ The four tendencies”. Puteți găsi cartea în varianta engleză pe Elefant sau Amazon. Eu am ascultat varianta audio pe Scribd, unde am un account ce îmi permite citirea, descărcarea și ascultarea a o mulțime de cărți/documente.

Autoarea explică cum cu ajutorul unei întrebări relativ simple poți câștiga un munte de informații despre sine. Întrebarea este: „How do I respond to expectations?” adică „cum răspund eu la așteptări/promisiuni?”. Mai simplu spus trebuie să ne răspundem sincer la întrebarea: „cum îi determin pe oameni, inclusiv pe mine însămi, să facă ce vreau eu?” În dependență de modurile generale de a răspunde la această întrebare există 4 tipuri de personalități:

  1. Upholders-independenții, aceștia răspund la propriile promisiuni cât și la așteptările din exterior în mod egal, bazându-se pe propriile principii de viață și pe prioritățile pe care și le pun. Aceștia sunt „norocoșii” ce pot să se trezească la 5 dacă asta e ceea ce își doresc pentru a-și mări productivitatea, pot să scrie o carte fără să aibă un dead-line din exterior, ori pot să răspundă cu un NU sau DA ferm la cerințele celor din jur (sunt mai rari așa oameni, dar de obicei ei sunt foarte efectivi și își ating scopurile pe care și le pun).
  2. Questioners – cei care pun întrebări multe despre orice și care de obicei încep cu „da’ pentru ce mie asta?” dacă argumentele la această întrebare sunt satisfăcătoare, atunci acești oameni pot să răstoarne munții, (dacă asta le aduce un beneficiu bine argumentat). Cred că soțul meu e un astfel de om- dacă își răspunde singur prin argumente logice de ce un lucru e benefic sau nu, atunci își poate impune să lucreze asupra acestui fapt, vezi exemplul cu lămâia. 😉
  3. Obligers- ăștia sunt „ascultătorii” sau cei care vor răspunde mai repede și mai ușor la un impuls/îndemn/cerință ce vine din exterior (de la alții), decât la propriile cerințe sau promisiuni. Din categoria aceasta face parte și umila mea persoană 🤦‍♀️. Când eram studentă îmi era extrem de ușor să învăț, să respect regulile, să fiu un student exemplar, pentru că majoritatea cerințelor erau externe, venite de la profesori, de la sistemul de învățământ. Pentru mine, orice regulă din exterior este o lege sfântă și nu înțeleg cum se poate aceasta de încălcat. Dar atunci când îmi promit mie ceva, când fac un angajament față de mine însămi, nu simt vreo responsabilitate prea mare pentru a-l respecta. De aceea proiectele fără dead line-uri, individuale, unde trebuie să preiei inițiativa și să lucrezi fără a fi urmărit de cineva, mi se par extrem de greu de realizat.( Aproape 80 % dintre oameni fac parte din această categorie).
  4. Rebels- rebelii sunt cei care vor răspunde cu Nu la orice îndemn/cerință din exterior și cu Da la acel impuls care, cred ei, este propria lor inițiativă. Acestor oameni nu este prea potrivit să le spui ce și cum să facă, sau dacă o faci așteaptă-te să capeți un efect fix invers indicațiilor tale. Și putea, totuși, să sugerezi o idee și să aștepți ca în mintea lor să izvorască planul propriu de realizare a acesteia.

Acestea sunt descrieri scurte ale celor 4 tipuri de personalități, dar dacă doriți să aflați din care categorie faceți parte, mergeți pe pagina chestionarului de aici și răspundeți la câteva întrebări.

Pentru mine multe lucruri s-au aranjat la locul lor și am înțeles că eu am nevoie de încurajări și impulsuri din exterior, de la cei care mă înconjoară ca să duc ceva la un bun sfârșit. De aceea anul acesta tot mi-am făcut o listă cu scopuri, dar am de gând să o arăt la o lume întreagă (cel puțin soțului meu ) poate astfel voi deveni mai responsabilă și voi îndeplini marea majoritate a acestor scopuri.

Este alegerea voastră de a face sau nu planuri de anul nou și dacă faceți parte din categoria „ascultătorilor” încercați să faceți promisiuni mici celor din jur, care, în final, vă vor ajuta să îndepliniți propriile promisiuni.

Să avem un an nou productiv !

Dacă v-a plăcut acest text, faceți share, să ajungă și la alții 🙂 Puteți urmări mai multe pe pagina mea de Facebook și Instagram. Mai revin cu alte teme pe viitor.

Vă cuprind.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s